Frustrare e numele tau, prietene

Acum sunt tot in minunata Elvetie. De unde trebuia sa nu merg deloc, s-a ajuns la 3 zile, ca mai apoi la 2 saptamani. Azi am primit cadou si o a treia (saptamana). Vad saptamana viitoare cu ce ma mai gratuleaza minunata carmuire.  Majoritatea oamenilor cu care am vorbit si la care m-am plans (pentru ca…nu m-am abtinut de la a-mi deplange soarta ori de cate ori am avut ocazia), au spus ca ma alint si ca ma fandosesc. Adica…cum sa nu vreau in Elvetia? Ce…mi s-a urcat Olanda la cap si acum fac mofturi? Ca…oricine si-ar dori sa fie in locul meu. Nu neg. Probabil foarte multi oameni si-ar dori. Probabil si eu, daca m-ai fi intrebat prin primavara cum mi se pare ideea, as fi fost incantata.

Dar sa in cerc sa va explic cam cum ma simt eu acum. Imaginati-va un bordel de lux (scuze mama, dar e singura analogie la care ma pot gandi). Un bordel faimos in tot orasul pentru femeile frumoase si atmosfera exceptionala. Ei bine, ajunge si Gigel al nostru sa mearga la acest bordel. La inceput este introdus intr-o sala de asteptare. Oarecum mica si fara pic de atmosfera. Dar…se gandeste el in sinea lui… merita asteptarea ca sa vezi ce-o sa fie dupa draperiile alea verzi (nu rosii, ca intr-un bordel obisnuit). Si Gigel al nostru este tinut ore in sir in sala asta de asteptare. In incapere…alti nefericiti, ceva mai rabdatori decat el, pt ca “stiu protocolul”. Dupa vreo 10 ore de asteptat este condus dincolo de draperiile verzi si introdus intr-o camera unde se afla…o femeie sluta. Sluta ii acorda lui Gigel 10 minute din tipul ei, dupa care…il expediaza rapid. Gigel merge si a doua zi la bordel. Doar doar va fi introdus in lumea placerilor care facusera locul atat de faimos. Din nou, dupa 10,11,12 ore este condus in camera slutei.  Si merge Gigel al nostru si a treia zi, si a patra zi…pret de 2 luni.  Prietenilor le spune ca bordelul e o porcarie si ca e plin de slute. Prietenii…ii rad in nas. Apoi, dupa o pauza, o ia de la capat cu vizitele la bordel. Alta sluta, aceeasi frustrare.

Ei imaginati-va ca eu sunt Gigel. Dar spre deosebire de el care era tolomac si in loc sa se duca acasa la Maricica lui, el mergea de buna voie in fiecare zi la bordel, eu nu am de ales. Eu sunt obligata sa merg la bordelul meu, sa astept 10 ore ca sa fiu condusa in camera unei slute care dupa 10 minute ma expediaza. Una din slutele mele se numeste Berna, iar cealalta Basel. Basel e mai prietenoasa si mai frumoasa decat Berna, si uneori ma tine chiar si cate jumatate de ora la ea in camera. Cu toate astea, camera de asteptare este mereu la locul ei si imi toaca nervii si viata si ma umple de frustrare.

Na. Acuma stiti.  Si acum…sa va mai aud ca imi aruncati in fata ca sunt “talentata”. Iar daca nu ati inteles povestea, dati-mi un mail. Pentru ca…simt o nevoie acuta sa afle toata lumea ca nu ma plang de Elvetia pentru ca sunt mofturoasa sau fandosita. Doar frustrata. Si da, sunt incantata ca spre deosebire de multi altii … am un bordel unde sa merg sa ma desfat chiar si pentru 10 minute. Doar ca…eu vreau acasa la Maricica.